Cum mi a pierdut mj greutatea,
E cât se poate de clar ca şi-a tras-o cu cineva, rosti Natasha. Ştia ceva tru curi?

M -a m cu trem u rat. Uve, Marc îîicuviinfă din cap, încurajator. I-am âscultat apQi pe Sunil, care ne-a spus cu m reîncepuse sâ asculte m u zici şi pe Natasha. Gred că era doar un obicei de care devenisem dependentă, mărturisi ea.
Account Options
Băiatul arăta încă foarte amărât. Am încercat să-i evit privirea, în timp ce vorbea. M ă simţeam ciu dat, fiindcă nu ştiam ce informaţii avea el.
Poate Modalitate de a depăşi tristeţea de a se îndrăgosti iar de d n eva partenere înainteEl. Puţin ciudat. Vreau sa spun Oare pomenise nu niele meu? M i - Î im aginam pe ei doi în bucătăria micului vagon de tren. A r îi trebuit să stabilesc mai ciar că eu nu consideram că aveam o relaţie. Era prea devreme.
Janet Jackson
Şi prea d evrem e ca Jake să cum mi a pierdut mj greutatea despre noi în public, -Ş i tu te-ai îm âinit cu acea femeie? Am ridicat ochii. Tipa a venit îmbrăcată cu o bluză su p erm u lată şi m -a ţinut pe după umăr tot timpul, de parcă mă cum mi a pierdut mj greutatea noştea de când lumea.
De-a dreptul enervant! Cum de să fiu atât de p ro astă? Era un avertisment pe care el ar fi vrut să mi-1 dea, dar eu fusesciţ suficient de fraieră încât să îl ignor. Am simţit, deodată, că încep să tremur şi câ mă sufoc de căldurj Nu mai puteam rămâne acolo. Nu mai puteam asculta nimic. Am o întâlnire de care uitasem cu lotui, am bâiguit eu, luându-mi geanta şi sărind, efectiv, de pe scaun.
Vâ rog să mă scuzaţi. Doar că trebuie să plec urgent, am spus, din fugă, peste umăr, cu un zâmbet fals întipărit pe faţă. Sam era acolo. Normal că era. Tocmai coborâse de pe motocicletă în parcare şi îşi scosese casca.
Am ieşit din sala parohială şi m-am oprit în capul scărilor, întrebându-mă dacă nu cum va exista vreo modalitate de a ajunge la maşină fără sâ trec pe lângă el, dar nu era.

Creierul meu înregistră prezenţa siluetei lui înainte ca sinapsele să facă legătura: o izbucnire a plăcerii, a rem em orării felului în care mâinile lui îmi atinseseră trupul.
Şi abia apoi, furia arzătoare, umi linţa pe care o simţeam cu toată fiinţa mea. Tentative de a mă fermeca. Am încetinit paşii, suficient de mult cât el să poată citi durerea de pe chipul meu.
EUR-Lex Access to European Union law
Dar nu-mi păsa. Brusc, m -am simţit ca Lily. Nu tre buia să ţin toată acea durere în mine. Nu voiam să mă cum mi a pierdut mj greutatea batjocorită de acel bărbat care se dădea jos din patul unei femei pentru a se urca m al alteia. M ercur e retrogradîm i zise Vera, m orm âind ' [jadresa unui client care se plânsese că e prea multă spumă în jy j de ca p p u ccin o.
L ily aduse propriii ei nori negri. Şedea în cam era de zi, cu f nul'itiobil lipit de ureche şi, indiferent cu cine vorbea, se vedea r că nu'i face nici un fel de plăcere. Răm ânea cu ochii aţintiţi pe f e r M S t r ăore în şir, cu chipul îm pietrit, aşa cu m făcea şi tatăl ei, de 'aKă ar fi fost prinsă în cap cana propriului trup, ca şi el.
Mă rog, fusese reacţia ei. Timp de trei nopţi abia dacă am pus geană pe geană. M ă zgâiain la tavan, însufleţită de o fu rie rece, care se cu ib ărise în pieptul meu şi refuză să liiai plece.
- GHID (A) 09/08/ - Portal Legislativ
- Jojo Moyes -Dupa ce te-am tractariurziceni.ro-Flip eBook Pages - | AnyFlip | AnyFlip
- Etapele procesului de elaborare
- Pierde in greutate rapid hong kong
- Probleme în ascultarea fișierului?
- EUR-Lex - DD__13__RO - EN - EUR-Lex
- Janet Jackson - Wikipedia
Eram foarte furioasă pe Sam. D ar i m ai furioasă eram pe mine. Săvârşisem greşeala clasică a femeilor care ignoră tot ce faae sau spune un bărbat, preferând să asculte d oar de propria initn â şi spunându-şi: Cu mine o să f i e altfel. M ersesem până la capăt. Deci, vina era doar a mea. Am incercat să-m i spun că totuşi avusesem parte de o ieşire n o rocoasă din situaţia asta. M -am încredinţat cu tărie că era m cum mi a pierdut mj greutatea bine căaflasem despre trădarea lui acum decât după şase tuni.
Mă îmbogăţisem cu această experienţă! Cel puţin sexul a fost excelent! Apoi, lacrim i fierbinţi, p rosteşti îm i umpleau ochii H c ştergeam cu furie, sp u n â n d u -m i că aşa p ăţeşti d acă laşi pe ®'''cine să se apropie prea m ult de tine.
C ert e că, mai devreme sa« mai târziu, domnul Traynor o s ă 4 vorbească despre tine, aşa că nnj bine am merge noi la ea înainte ca asta să se întâmple. Fata nu răspunse. Am luat tăcerea ei drept un acord tacit ţi am lăsat-o în plata Domnului.
Nu mai avusesem nici un motiv ca să le port. După m oartea lui W ill, nu mai simţeam că sunt persoana de atunci. Cum mi a pierdut mj greutatea totuşi, acum mi se părea im portant că nu trebuie să mă îmbrac nici cu blugii, nici cu uniform a verde de dansatoare irlandeză. Am găsit o fustă scurtă bleumarin, pe care cândva o adorasem şi care mi se părea suficient de sobră p entru o vizită oarecu m formală. Am călcat-o şi cum mi a pierdut mj greutatea pus-o într-o parte. A m anunţat-o apoi pe Lily că urma să plecăm a doua zi, la nouă dim ineaţa, şi m -am băgat în pat, gân- dindu-mă cât de obositor era să trăieşti în casă cu cineva care crede că orice discuţie care presupune m ai m ult decât un m orm ăit repre zintă, pur şi simplu, un efort supraom enesc.
Jojo Moyes -Dupa ce te-am pierdut.edit.bw.pdf
La zece minute după ce închîsesem uşa, un bilet scris de mână fu strecurat pe sub ea. Şi îţi mulţumesc pentru tot.
Ştiu că uneori sunt o pacoste, Scuză-mă. Lily XXX P. Totuşi, negreşit, a r trebu i să p o rţi h a in ele alea. Sunt mult mai fru m o a se decât chestiile p e ca re le porţi. A m deschis uşa şi am zărit-o pe Lily stân d în p icioare, serioasă- Veni spre m m e şi m ă îm brăţişa atât de strâns, încât am simţit o durere în coaste.
Apoi se răsu ci pe călcâie şi. Tară o vorhs camera de zi. Atunci când nu eşti la şcoală. Ea ridică din umeri. Mă privi lung. Ea îmi enum era o listă am eţitoare; dans sportiv, lacrosse, hochei, pian nivel avansatatletismtenis.
Gigi Becali a dezvăluit în ce condiții ar putea juca FCSB pe noua "bijuterie" din Ghencea
Şi nu vrei să te ţii de nici una dintre ele? Lily pufni şi ridică din um eri simultan, apoi îşi puse picioarele sus pe bord, ca şi cu m discuţia ar fl luat sfârşit. Putea să-rai spună poveşti despre îocuri de care n -auzisem în viaţa mea. Nu mai e nimic de des coperit. Ş i tinerii care-şi iau un an liber, în timpul f a c u l t ă cum mi a pierdut mj greutatea i işip eaca cu rucsacul în spinare sunt incredibil de plictisitori.
Aveam o prie.
Nu ehiar Nu avea rost dacă tot nu aveam unde sa ne vedem, îmi aminteam vag despre atenţia pe care le-o aco rd am eu pne- teniilor din adolescenţă cu fete. Vreau să spun Fata închise ochii, preţ de câteva secunde, apoi îşi dădu jos picioa rele de pe bord şi începu să-şi jupoaie o pieliţă purpurie de la unghia degetului mare. Poate îţi voi u rm a grozavul exem plu şi voi face toate lucrurile incitante pe care le faci tu.
Am răsuflat adânc de trei ori, d oar ca să îm i reţin imboldul de a opri maşina acolo, în mijlocul autostrăzii. Im pertin enţă, mi-atn spus. E doar impertinentă. Şi apoi, ca s-o enervez, am dat radioul pe un program de ştiri, cu sonorul foarte tare, şi l-am lăsat aşa pentm tot restul drumului.
Jojo Moyes -Dupa ce te-am pierdut.edit.bw.pdf
Cottage, o clădire albă. Nu te aştepta la prea ]ţ Doamna Traynor e o femeie destul de rece. E foarte preocupata ireticlietă. Probabil o să-ţi vorbească pe uti ton de profesoară. Vreau să spun că nu mă aştept să te ia în braţe de bucurie, ca domnul Cum mi a pierdut cum mi a pierdut mj greutatea greutatea.
B u n icu l meu e un ipocrit, pufni fata. Te face să crezi că eşti c e l mai grozav lucru care i s-a r fi putut întâm pla, dar în realitate e un atîiău sub papuc. Am mai rămas puţin timp în m aşină şi mi-am dat seama că nici una din noi nu voia să păşească spre uşă. Şi, înainte să mai apuc să spun ceva, Lily era deja afară din m aşina, îndreptându-se spre uşa di la intrare, cu pumnii strânşi pe lângă corp, ca un boxer pe cale să intre In ring.
Doamna Traynor încărun ţise. Părul ei, cândva cum mi a pierdut mj greutatea, era acum scurt şi alb, iacând-o să arate fie mult mai în vârstă decât era, fie ca o persoană în convalescenţă, după o boală gravă. Probabil era câteva kilograme mai slabă decât atunci când o văzusem ultima "ară, iar pungile de sub ochi, vineţii, o făceau să arate şi mai rău. O privi P« i-ily cu o nedumerire care-m i dădu de înţeles că nu aştepta nîcio- vizitatori. Şi apoi, când m ă zări, ochii i se măriră.
Treceam prin zonă. Nu ştiu d a c ă aţi prinut s mea. M-am gândit să m a opresc puţin, ca sâ v ă sa ut- Glasul m ea - fals şi nefiresc de vesel - se stinse tre p t. Doamna Traynor se uită la ea de parcă ar fi observat-o pentru prin, oară şi-i adresă un surâs palid, trem urat, - Da.
Mă scuzaţi, nu am prea mulţi vin.
Meniu de navigare
Cum spuneai că te cheamă? JsEa eLily, am prezentat-o, privind cu atenţie cum fata ii strângsa mâna gazdei noastre. Am mai rămas, câteva m om ente, pe treptele de la intrare şi, ln cele din urmă, ca şi cum şi-ar fi dat seam a că nu are de ales, doamna Traynor se întoarse şi deschise uşa.
Casa era micuţă, cu tavanul atât de jos, încât până şi eu a trebuii şă mă aplec atunci când am trecut din hol în bucătărie. Am aşteptai ca doamna Traynor să ne pregătească un ceai, urm ărind -o pe Lily cum se plimba, fâră astâmpăr, prin îngusta cam eră de zi, croindu-şi drum printre puţinele obiecte antice de mobilier, extrem de elegante, pe care rai le aminteam din zilele petrecute la G ranta House, ridicând unele lucruri şi apoi punându-le la loc, -Şi Vocea doamnei Traynor era lipsită de inflexiuni, ca şi când nu mi-ar fi adresat o întrebare la care aştepta răspuns.
Urmă o tăcere prelungă. Chiar nu am m ai putut răm ân e la Stortfold, zise e«. O spusese ca şi cu m acesta ar f, fost singurul motiv pentru mutase aici.

T e rog să lei tu carafa cu lapte? Nu m ai încape pe tavă Urmă o conversaţie dificilă, tim p de jum ătate de oră Doa Traynor, o femeie d otată cu abilitatea specifică claselor bogate de a ocupa o poziţie superioara în orice situaţie socială, îşi pierduse apa rent, capacitatea de a com u n ica. Părea absentă când îi vorbeam îmi punea o întrebare, apoi o repeta după zece minute, ca şi cum n-ar fi reuşit să priceapă răspunsul.
M -am întrebat dacă nu cumva de vină erau antidepresivele. Lily o privea pe furiş, iar gândurile i se citeau pe chip. Şedeam între ele, sim ţind un nod în stomac şi aşteptând să se întâmple ceva. Am continuat să pălăvrăgesc în tăcerea încăperii, vorbindu-i despre slujba mea nesuferită, despre lucrurile pe care le făcusem în Franţa, despre faptul că p ărin ţii m ei erau bine, orice pentru a pune capăt tăcerii opresive, înspăim ântătoare, în care se adâncea micuţa încăpere ori de câte ori m ă opream din vorbit.